agata atinge cu un deget priza, se uită la mine şi vine cu o propunere: "să avem voie la priză!"

tati a ascuns capul duşului pe timpul băiţei. la sfîrşit, agata îl caută cu privirea: "să punem la loc capătul de la duş! să se sperie agata!"

îi e frică lui agata...

agata merge la iosif, îl mîngîie pe cap şi decretează: "creasta!" apoi îl atinge pe nas: "ciocul!" şi pe gură: "guşa!" în timpul ăsta chick rîdea la ea cu guşa pînă la urechi...

agata îmi împărtăşeşte meticuloasă fricile ei: "îi e frică lui agata de luna de afară, de capătul de la duş şi de sunetul de cocoş!"

în altă seară îmi povesteşte gînditoare: "îi place lui agata de mami şi de tati, dar de iosip (sic) nu-i place..."

engleză de agata: "littles" "cat-ul vecinilor" "fishes"

agata se trezeşte la 5 dimineaţa şi mă anunţă:
"agata nu mai e obosită, nu mai doarme agata. să aprindem becul"
"e foarte devreme şi dacă nu mai dormi o sa ţi se facă somn cînd mergem la grădiniţă. şi ce-o să facă agata atunci?"
"o sa doarmă!"
"unde?"
"în pat!"
eu rîd: "păi la grădiniţă nu e pat"
pe la 11, la grădiniţă, agata pică de somn. stă absentă o vreme, apoi se duce şi se cuibăreşte în pătuţul păpuşilor :)

agata răstoarnă un maldăr de cd-uri pe jos.
"agata, unde e locul cd-urilor?"
"hmmm... în cutiuţa muzicală?"

cîntă, în timp ce soarbe din cănuţa ei suc: "bea, bea, nu te lăsa, nu ştii că viaţa e tra-la-la?"

alte diminutive: păiţe (paie), spumică, mizeriuţă, scăriţe. mie îmi spune acum băbuţa :)

eu: hai să mîncăm!
agata mă corectează: hai să mănîncăm!

"ţie îţi plăcea elefantul albastru de la carusel cînd erai bebeluş"
agata, cu un ton de constatare: "şi acum eşti fermier mare!"

citim punguţa cu doi bani. cînd ajungem la baba cea zgîrcită agata se tăvăleşte pe jos de rîs: are zgîrci! are zgîrci!

aşa cum furculiţa e acum constant furculă, făcăleţul e făcal...

se întreabă gînditoare: ce are agata, blog sau bloc?

a. are o problemă cu diminutivele: haina stă pe umăr (în loc de umeraş), iepuraşul coboară pe păntiţă (de la pantă)

e aproape 9 seara şi agata nu vrea să facă baie (pentru că ştie că urmează somnul...). cristi încearcă să o convingă:
agata, ce-i afară, zi sau noapte?
zi!
cum e zi? e soare pe cer sau e lună?
e soare!
păi e lumină afară sau e întuneric?
e lumină!

"dacă vrei mult-mult ferma asta, poţi să îi scrii o scrisoare lui moş crăciun şi să-i ceri să ţi-o aducă cadou"
agata: "scrisoare!?" apoi îi vine o idee şi aleargă la calculator: "să-i scriem un mesaj lui moş crăciun! să-i dăm buzz!"

"i-a căzut la găină soarele în cap şi găina mureşte de durere!"

lingvista noastră

agata inventează cuvinte: lingură şi ... furculă (pentru linguriţă şi furculiţă)

astăzi îmi zice: agata e îndeşteaptă!
eu: cum adică îndeşteaptă? deşteaptă? daaa, agata e foarte deşteaptă!
agata insistă: îndeşteaptă! sau... înţeleaptă?

cristi: n-am nimic împotrivă!
agata îl corectează: n-am nimic în locomotivă!

agata e pasionata de puzzleuri. face un puzzle de 12 piese de sute de ori, il strica si il face din nou. il face in mai putin de un minut, cred, si la sfirsit striga victorios: "gataaaaa! am facut puzzleul! sa-l stricaaaaaam!"

la unde

ne pregătim să ieşim afară. agata se dezmeticeşte abia la uşă şi întreabă: "la unde mergem?"

"mami, în ce trăieşte piţigoiul?"
"cum adică în ce? în cuib?"
"în europa!"

agata e bufniţă şi îmi cere să-i fac o scorbură din plapumă: "să-i facem o scorbură din apropiere!"

"plouă cu soare! plouă cu sori! plouă cu lune!"

"fermierul a fost păcălit de găină şi a rămas fără coadă!"

"să revenească lebedele, să revenească!" (după povestea cu răţuşca cea urîtă care spune la un moment dat despre lebede: poate vor reveni!)

eu, despre iosif: "uite asa facea si agata cînd era bebeluş!"
agata mă corectează: "asa făcea şi agata cînd era baieţel!"

agata îşi aduce aminte că n-a mai mîncat de mult salată de fructe: "cu boabe de struguri şi gref amar, nu amar, amărît!"

grăunţo!

la baie: agata se întinde să apuce un burete-răţuşcă nu prea la îndemîna ei în loc să i-l ceară lui tati, apoi comentează cu un oftat: "s-a obosit să ia raţa!"

înainte de somnul de prînz îmi cere o bombonică. îi spun că o să primească cînd se trezeşte. se gîndeşte puţin, apoi dă să se ridice din pat: "să ne trezim!"

tati: "iubito!"
agata: "grăunţo!" (agata are o relaţie foarte afectuoasă cu grăunţele, derivată din simpatia ei inepuizabilă pentru păsări: găini, porumbei, sturzi, măcălendri, pacabali, canari, guguştiuci şi chiar pteranodoni...)

ne întoarcem amîndouă acasă de la muzeu, tati o întreabă: "şi ce-a văzut agata la muzeu?"
"un schelete de glyptodon, un animal dispărut!" (tati rămîne mască, trebuie să-şi actualizeze cunoştinţele despre dinozauri)

găină...

agata îşi cere înapoi găina pe care i-am luat-o s-o şterg de nisip: "să primească agata găina înapoi!"

agata vine cu stetoscopul să asculte inima frăţiorului. mă impresionează şi o întreb: "ce-o să se facă agata cînd va fi mare? doctoriţă? să consulte copii? sau animale?" agata mi-o taie sec: "agata o să se facă găină cînd va fi mare!"

tati comentează: "păi eu zic să mergem o dată la spital şi să-l scoatem pe iosif din burtica lui mami! eu m-am plictisit, tot cu el în burtică! tu ce zici, agata, vrei sa iasă iosif afară sau să rămînă în burtică?" agata, fără nici o ezitare: "să rămînă în burtică!"

dizgraţia

agata îşi aruncă măgarul favorit pe saltea înainte de somnul de prînz. eu mă minunez: "vai, agata, a căzut măgarul în dizgraţie?" agata se uită cu atenţie la mine, apoi pune arătătorul pe saltea şi întreabă: "ce-i asta?"

e fascinată de anatomie, îmi cere la nesfîrşit să-i povestesc despre piele, oase, articulaţii, circulaţia sîngelui, organe etc. mai nou se ascultă singură cu stetoscopul pe burtă, urmînd modelul asistentei de la controloalele mele cu iosif: "are găina un puişor de găină în burtă! bate inima puişorului bum bum!"

AGATA LA DOI ANI

aseară mergem la cumpărături. îndată ce coborîm în parcare, agata o ia la goană spre maşina noastră strigînd: "asta e căruţa noastră!"

"mami o iubeşte mult de tot pe agata, şi tati! şi mai cine o iubeşte pe agata?"
"?"
"şi buni de la bucureşti, şi babi şi dedi de la dudeşti, dar ei sînt departe şi nu pot să-i spună!"
"şi găinile de la dudeşti o iubesc pe agata"

agata aleargă prin casă fluturîndu-şi mîinile: "dă din aripi porcul! şi măcăleandrului nu-i mai pasă!"

să compresăm porcul

din nou la baie, de data aceasta cu "compresa:" "să compresăm porcul ca să nu mai facă guiiiiţ guiiiiţ de durere!"

ieri eu şi cu tati ne-am ciondănit puţin pe un fleac, apoi am discutat cu agata despre asta: "mami şi cu tati s-au luat puţin la harţă, dar le-a trecut" agata, absentă, a concluzionat: "să pocnim o muscă!"
astăzi o auzim cum se joacă de-a găina şi fermierul: "s-au luat la harţă găina şi fermierul, s-au certat!" o întreb: "cum s-au certat, ce şi-au spus?" "găina a spus cotcoooodaaac, iar fermierul: dă-mi ouăle înapoi!"

puiul de somn

la baie, agata se joacă cu un pansament, se ciupeşte singură, apoi "se pansează": "ups, l-am ciupit pe porc! şi a făcut porcul guiiiiiiţ guiiiiiiţ! hai să-i punem un pansament ca să nu-l mai doară!"
cristi: "fii atent, porcule, nu te ciupi prea tare!" agata (din gellu naum): "de atent a fost atent/ n-a uitat nici un moment/ dar n-a fost suficient!"

îi place atît de mult expresia "să tragem un pui de somn" că azi o aud începînd o poveste: "a fost odată ca niciodată că de n-ar fi nici nu s-ar povesti - un pui de somn." eu rîd, şi agata mă somează: "să cînte mama cu puiul de somn! să cînte mama cu puiul de somn!"

o carte cu nişte răţuşte care se ascund de mama lor. una e într-un trunchi de copac. agata: "să se dezascundă răţuşca, să se dezascundă!"

s-a cucuiat

cuvinte de agata: "s-a înmoţat!" "s-a cucuiat!" (se cucuiază cînd se loveşte la cap şi face un cucui, verbul e creat după cei trei iezi cucuieţi)

agatei îi e sete. o întreb: "ce vrei, apă sau suc?"
"apă chioară ca o cioară!"

ultima poveste preferată este ursul păcălit de vulpe, din care nu mi-e foarte clar ce înţelege, dar comentează de fiecare dată cînd vede vulpea înfulecînd peştii: "o ustură pe vulpe coada de la peşte!"

cum se vede viitorul la doi ani

"dacă mănînci, creşti mare" îi explic eu la masă. agata mă completează: "şi te faci lebădă!" (tot de la răţuşca cea urîtă i se trage)

"unde eşti, vînătoruleeeeee?" strigă agata. şi tot ea dă răspunsul: "eu sînt în carte, eu sînt în carte!"

asta-i soarta!

agata îşi pune confortabil picioarele pe masă în timp ce mănîncă.
"agata, nu sta cu picioarele pe masă!"
urmează răspunsul candid: "n-am ce-ţi face... asta-i viaţa mea!" şi completează repede, cînd mă vede că rîd: "asta-i soarta!"

zecesprezece

ultima metodă de adormit agata era să numărăm diverse (oi albe, oi negre, brotaci, muşte) pînă la douăzeci. a ţinut vreo două săptămîni. acum agata cînd vrea să adoarmă începe să numere găini - după zece urmează zecesprezece, paisprezece e patrusprezece, şaisprezece e şasesprezece. şi o distrează grozav optsprezece, rîde în hohote cînd ajunge la el. gata, s-a dus şi număratul... ce să mai inventăm la culcare?

cum se văd regulile adulţilor la aproape doi ani...

agata îmi cere să îi spun povestea cu răţuşca cea urîtă. o provoc: "hai să spună agata povestea! ce făcea răţuşca cea urîtă în poveste?"
agata, după ce se gîndeşte puţin: "făcea mac-mac!"
eu: "şi mămica ei raţa ce făcea?"
agata: "îi spunea: "nu e voie să faci mac-mac! trebuie să faci pac-pac!"

baba şi dinozaurul

acum eu sînt baba, iar tati dinozaurul. şi copilu nici n-are doi ani! ce-om ajunge peste 20 de ani?

la dr, asistenta încearcă fără succes să o facă să se urce pe cîntar. în cele din urmă scoate dintr-un sertar argumentul ultim: o acadea. agata e cucerită pe loc, asistenta însă nu i-o dă pînă nu o cîntăreşte, doar i-o vîntură prin faţă. agata întinde mîna să prindă acadeaua şi vociferează (ea, pe care nu o pot convinge defel să spună "te rog" şi "mulţumesc!"): "thank you, thank you!"

agata are accese antisociale care mă îngrijorează şi mă umplu de vinovăţie. aseară discutam în familie: "îi place lui agata de joao? dar de sachi, sveta etc etc" agata răspundea negativ categoric de fiecare dată. obosită, o întreb: "dar de cine îi place lui agata?" la care răspunsul vine fără nici o ezitare: "de tati! iubitul!" (cristi îi tot spune "iubita mea", iar agata îi răspunde cu "iubitul"!)

agata încearcă să scoată oaia înţepenită în căsuţa de jucărie: "scoate-te, oaie!"

stă în "cuibar" (improvizat din aşternuturi) şi face ouă. apoi se dă jos şi anunţă: "m-am deranjat!"

îşi admiră girafa preferată: "ce de pentagoane! o mulţime de pentagoane! e plină girafa de pentagoane!" la o privire mai atentă am observat ca într-adevar petele girafei erau în formă de pentagon...

a învăţat, spre surprinderea mea (eu le mai încurc şi acum), care e stînga şi care e dreapta. astăzi o îmbrăcam şi îi spun: "stai dreaptă!" agata îmi replică imediat: "stai stîngă!"

vărogul

cristi e mai nou vînătorul. azi i-a adus agatei un ou kinder şi agata i-a spus: "mulţumesc, vînătorule!" eu am rămas calul. azi-noapte pe la 12 o aud în monitor: "să vină caaaaalul!"

pe agata o mănîncă pielea gîtului la baie şi se plînge: "o doare gîtul! o doare cotorul!"

citim o carte despre un văr care vine în vizită la două surori.
eu: "ei, şi cine vine în vizită? vărul!"
agata: "nu vărul, vărogul!"

s-a deslebădit fata

alte nume pentru tati: moşul, robotul, fermierul. iar eu mai nou sînt calul sau baba.

şi-a făcut cuibar din aşternuturi şi tronează pe el.
"ia uite, cine stă în cuibar?"
"lebăda!"
dar îndată se dă jos şi anunţă: "s-a deslebădit!"

agata îşi bagă degetele în aerisirea aparatului de aer condiţionat: "e periculos aici, sînt iepuraşi! dar aici e frumos, sînt castori!"

give me four!

eu şi cu agata batem palma.
eu: "give me five!"
agata: "give me four!"

eu: "cu cine semeni tu, agata, aşa deşteaptă?"
"cu mami!" răspunde prompt, apoi se mai gîndeşte niţel: "sau cu porcarul?"

"şi biata răţuşcă a plecat în lume..."
"nu în lume, în nume!"

agata preferă să spună povestea cu punguţa cu doi bani în variantă feministă; eroina e găina babei, care trece prin aceleaşi peripeţii ca cocoşul, dar cîntă: "cotcodac, boieri mari/ daţi punguţa cu doi bani!"

măi locomotivo!

schimburi de tandreţuri:
tati: "măi iubitoooo!"
agata: "măi locomotivoooo!"

şi altădată:
tati: "porcule!"
agata: "porcarule!" (încă un apelativ pentru tati care se adaugă la listă, pe lîngă george - din cartea cu bartolomeu - şi berbecul - nu ştiu nici eu de unde)

agata etimologizează: "să e-PUI-zăm, să găinăm, să cocoşim!"

să ne întindem dinţii!

"agata, mergem puţin în campus!"
"nu în campus, în bambus!"

"să-l prindem pe tata din urmă!"
"să-l prindem pe tata din turmă!"

tati explică: "ca să dormim ne întindem pe spate, închidem ochii şi nu ne mişcăm"
agata, foindu-se prin pat, bombăneşte: "ne întindem dinţii!"

agata şi-a adus aminte zilele trecute de aranca (riuleţul de la dudeşti): "e ouată aranca! e plouată aranca! e poluată aranca!"

cartea cu peter rabbit care fură ouăle găinilor. eu: "şi găinile strigă: prindeţi-l, prindeţi hoţul!" agata completează: "cu undiţa!"

porcu nostru

agata se aseaza confortabil pe noul fotoliu luat de la ikea.
eu: "uita-te la ea cum sta, zici ca-i pe tron!"
agata: "ca un broscoi! zici ca-i broscoi, dar e porc!"

cristi s-a tuns ieri si agata a fost foarte impresionata (nu mai are barba tata! nu mai are par tata!). azi facea pe bufnita si spunea despre ea insasi: "a fost gaina, dar s-a tuns si acum e bufnita"

"sintem in camera lui tati, dar unde-i tati? nu mai e tati, e la servici tati! si cind vine tati? peste masa vine tati!"

cu o cutie de sare in mina, pe care e desenata o balena, agata mediteaza: "sare balena! sare!"

ce faci, viena?

la dudesti dam graunte la cocosi. agata comenteaza: "degeaba maninca graunte cocosul, degeaba!" (reminiscente din punguta cu doi bani)

agata e cam infricosata de cintecul cocosilor, mai ales cind sint foarte aproape de ea. a invatat insa sa se protejeze singura, urmind modelul princhideilor care isi astupa urechile sa nu mai auda trombonul lui habarnam: "sa punem degetul la ureche sa nu mai auzim cocosul! sa nu mai auda agata cocosul!"

eu: "haidem la baie!"
agata: "sa bem suc de portocale!"

la timisoara vorbeste la telefonul matusii: "alo, alo, magarusul? unde esti, magarusule?" in receptor se aude o voce: "abonatul rds nu poate fi contactat!"

tot la matusa a vazut pentru prima oara in viata ei live niste cirlige pe o sirma. desi le cunostea drept cirlige din carti, le-a botezat urgent gudoi. apoi a creat o familie de gudoi: un gudoi-pui, un gudoi-mama-cotcodac si un gudoi-tata-cozonac.

in aeroport la viena agata fuge si vocifereaza: "sintem acasa la viena! salut, viena! ce faci, viena?"

mergem la ikea. in parcare, coborim din masina. spun: "hai sa iesim!" agata completeaza: "un cocos sa jumulim!" inauntru, scotocim printre jucarii; eu: "uite o vulpe si o vulpita!" agata: "minca oua si carnita!"

eu: "hai in cuibusor!" agata: "nu in cuibusor!" "dar unde?" "in somnusor!"

intorsi acasa la toronto. agata isi redescopera iepurasii. "iepurasul vorbeste cu codita lui: unde esti, coditoooo? unde te-ai dus, coditooo? si codita raspunde: salut, iepurasule!"

agata se joaca de-a doctorul. isi baga in gura o spatula de lemn si spune: "sa vedem daca e rosu gitul, sau verde, sau albastru, sau maro!" apoi isi pune spatula la ureche: "sa vedem daca urechea e rosie sau maro! e maro!"

versiunea agatei la "tac un leu/ tac un leu/ citi lei ai in portmoneu?": "tac un porc/ tac un porc/ citi porci ai in portmoneu?"

aseara agata sare in pat: "si mami, si tati, si agata!" eu: "da, sintem mama, tata si agata, o familie!" agata completeaza spre stupefactia noastra (de unde stie acest cuvint????): "dementaaaaa!"

agatei ii place "sa ne prindem din urma" cind iesim afara. "sa-l prindem pe tati din urma!" "sa ne prinda tati din urma!"
aseara intram in camera de culcare si aprindem lumina: "sa aprindem becul" agata cu entuziasm: "sa a-prindem becul din urma!"

trecem pe linga locul pietei din Sannicolau, care nu se tine zilnic. eu ii spun lui Cristi: "vezi, azi nu mai e piata" agata sare sa explice: "a murit piata!"

cu-cui

agata isi prinde degetul intr-un sertar in bucataria lui buni si plinge. salvam degetelul, ma uit la el si spun: "ti l-ai prins rau, uite, s-a albit!" agata, suspinind, completeaza: "de durere!"

agatei ii plac cuiele, asta demult. la buni pe balcon a descoperit un cui la care ride, il pupa, il alinta: "uite cu-cuiul! atirnat intr-un cu-cui!"

casca: "a cascat agata o gurita cit o surita!"

vai, saracul!

tati se catara pe un scaun in balconul lui buni sa intinda o sfoara. afara ploua si din neatentie se uda leoarca. "shit! fuck!" eu: "ce s-a intimplat?" tati: "m-am udat!" agata: "vai, saracul!"

"iepuras, nu mai aaaaai piciooooare/ domnul conte ti le-a retezat!"
"iepuras, nu mai ai urechioaaaaare/ domnul conte ti le-a retezat!"

"agata, stai cuminte ca uite, buni motaie!"
"ca gainusa cea motata!"

"five little monkeys jumping on the cow!"

"miau-miau, miorlau/ dati punguta cu doi bani!"

popindaii popindesc

agatei ii place mult o carte cu o vrajitoare, argatul ei, anthony, si o oala fermecata care nu se opreste din facut paste. se uita pe desene si povesteste singura actiunea. astazi mi-l arata pe anthony care o spiona (pindea...) pe vrajitoare pe un geam si zice: popindeste anthony!

cred ca jucaria cea mai iubita de agata e un iepuras de plus, careia agata i-a zis de la inceput "a bunny", si asta i-a ramas numele. ieri ne intilnim in parc cu john care arata spre bunny si o intreaba pe agata: "what's this?" agata ii raspunde pe un ton explicativ: "iepuras!"

porcov

plurale noi: cali şi mieli

înainte de somn, agata rîde în hohote de una singură: nu e morcov, e porcov!

delicateţea măgarului

la royal ontario museum agatei îi place mai nou peştera cu lilieci. azi întîlnim un liliac într-o carte şi o întreb:
"unde trăiesc liliecii, agata?"
"la muzeu!"

agata, jucîndu-se cu animalele favorite: "e foarte delicat măgarul! nu vrea să spună ihaaaa!"

continuare...

"cotcodac, cotcodac,
ouă pentru regele mihai!"

"azi e ziua lui măgar
un cadou e necesar!"

monarhista noastră

printre pisicuţe, răţuşte şi avioane, în camera agatei atîrnă pe perete şi o poză cu regele mihai. se pare că agata îl simpatizează, căci îi aduce numele frecvent în discuţie. azi fredona: "din pădurea cea vestită, colo sus în poieniţă/ regele mihai vine, vine, cu alune pentru tine!"

ultimul cuvînt favorit este delicat. în timp ce o ştergea după băiţă aseară, cristi i-a spus: "să ştergem degeţelele astea delicate!" agata a prins din zbor cuvîntul şi a sărit să completeze: "şi picioruşele delicate! şi mînuţele delicate! şi părul delicat! etc etc" azi l-a întimpinat pe tati de la serviciu cu un tandru: "delicata mea!"

dedi care...

"agata, nu te sui pe căruţul de cuburi că eşti prea grea!"
"să nu dai de vreo belea!"

"agata, ştii că mami te iubeşte muuuult muult de tot? cine o mai iubeşte pe agata în afară de mama?"
agata, dintr-o suflare: "dedi de la dudeşti care aspiră cu aspiratorul de la debara!"

locul unde se duc mamele

rememorăm vizita la fermă de acum două săptămîni...
agata: "şi a văzut agata viţeluş la fermă!"
eu: "şi ce făcea viţeluşul?"
agata: "striga muuuu după mămica lui, vaca!"
eu: "dar unde era, mami, vaca?"
agata se gîndeşte puţin, apoi răspunde nesigur: "la departament!?"

fraţilor, veniţi!

rime: mormoloc/iarmaroc

aseară am uitat cădiţa agatei plină după băiţa ei şi ne-am culcat obosiţi cu toţii. de dimineaţă, pînă să-i pregătesc micul dejun, agata dispare la baie. mi se pare suspectă liniştea, mă duc după ea, agata stătea aşezată comod în cădiţa cu apă rece, îmbrăcată în pantaloni şi bluză. o întreb: "ce faci, agata?" agata: "s-a băgat în apă!" eu: "tati, vino repede să vezi ce-ţi face fii-ta!" agata se ridică în picioare cu apa şiroind pe ea şi declamă: "fraţilor, veniţi, vă rog, nu vedeţi că sînt olog? dau un dinte, dau o ţeapă, pentru un pahar cu apă!"

cu glas sfîrşit

joaca agatei constă în principal din conversaţii între jucării. o frîntură de aseară: "renul şi porcul stau de vorbă. renul întreabă: ce faci, porculeeeee? zice porcul cu glas sfîrşit: nu se întîmplă nimic pe-aici!"

rime: şurubelniţă-lubeniţă, lika nosh- langoş

despre moarte

agata a strivit ieri in parc între degete o furnică mare, neagră, apoi s-a mirat că nu se mai mişcă. i-am spus că a murit şi a fost foarte impresionată, o auzeam cum îşi spunea singură în cărucior: "a murit-o agata pe furnică!"
mai tîrziu, povesteam cum o să mergem în românia cu avionul şi cu cine o să ne întîlnim, ce vom face etc. cînd am ajuns la dudeşti, i-am zis că o să-l vedem pe dedi ian, dar pe baba gună nu o s-o mai vedem anul ăsta pentru că a murit. agata a tresărit şi a adăugat imediat: "ca o furnică!"

alte rime...

alte rime...

"agata, azi mergem la the bay!"
"la porumbei!"

"agata, nu putem lua ursul de pe raftul de sus, e prea greu!"
agata, aproape plîngînd de frustrare: "caşcaval de penteleu!"

cucui în talpă

agata, la masă, dă cu piciorul în tăblia mesei. la un moment dat se loveşte şi îşi retrage repede piciorul cu o strîmbătură. eu: "ce s-a întîmplat, agata?" agata: "a făcut agata un cucui, ca apolodor!" "unde, mamă?" "în talpă!"

nu încape în cuvinte...

agata se joacă toată ziua de-a animalele în felul următor: "e cangur agata! atunci şi mama e cangur! şi tata e cangur! şi buni e cangur, şi dedi e cangur! sîntem o familie de canguri!" evident, schimbînd "cangur" cu toate animalele care îi trec ei prin cap. mai nou, la tata adaugă sufixul "-oi": "tati e canguroi! tati e iedoi!"

agata îndeasă o antilopă în buzunărelul unui iepuraş. îi spun: "e prea mare antilopa, nu încape!" agata, insistînd: "să încapă antilopa, să încapă... în cuvinte!"

şura şi trăsura

eu: "a căscat mama o gură cît o şură!"
agata mă corectează: "cît o trăsură!"

ce vrei de la viaţă?

"dedi de la dudeşti/ plin de peşti!" sau "dedi de la dudeşti/ care prinde peşti!" sau "s-a dus dedi la dudeşti să prindă peşti!"

eu: "agata, hai să facem ordine!"
agata: "nu e timp pentru zăbavă!"

eu cu tati stăm de vorbă în timp ce agata se joacă şi vorbeşte cu jucăriile. la un moment dat o auzim cum apostrofează un măgar: "ce vrei tu de la viaţă, măgarule?"

agata povesteşte ce-a făcut la aeroport: "a fost agata la aeroport, a văzut avioane zburînd pe sus! şi dedi şi-a luat zborul în românia, la dudeşti!"

guiţ, guiţ

azi la biserică agata se împiedică şi se întinde pe pernuţa banchetei. o vad liniştită şi nu reacţionez, ea vine la mine şi mă anunţă: "s-a spart agata!"

mare tristeţe: azi agata a spus prima oară "guiţ", pînă acum spunea "guic" şi îmi plăcea la nebunie...

agata despre gîndăceii din parc: gîndăceii acum dorm şi hibernesc.

deşi nu am încurajat-o, a generalizat pronumele după verb. pe drumul de la niagara, i-am cumparat o jucărie set, cu o păpuşică, o pisicuţă şi un şoricel. cum era şi de aşteptat, a fost entuziamată de şoricel şi pisicuţă, iar păpuşica mi-a dat-o înapoi, cu o figură dezgustată, zicîndu-mi: "să aruncăm-o la gunoi!"

cu tati!

la întrebările: "cine ţi-a spus asta?" "de unde ştii?" "cu cine semeni aşa deşteaptă?" răspunsul e mereu un mîndru: "tati/de la tati/cu tati!" azi îi spun: "aşa e, te învaţă tati cîte-n lună şi în stele!" agata completează: "şi în nori!"

alta rimă: "on the bus/ contrabas!"

"agata e mistreaţă foc!"

"mere, pere în panere
şi gutui amărui
cu puf galben ca de chicken!"

în cuibare

agata exersează acordurile: şamponul cu leu, dar şampoana cu răţuşcă.

o rimă nouă, aşteptînd cu nerăbdare să se prăjească oul de la micul dejun: "ai răbdare în cuibare!"

agata povesteşte ce-a făcut în parc: "am găsit o creangă şi am crengulit zăpada!"

agatei îi place cuvîntul "dumneavoastră" şi cînd îşi aduce aminte de el îl repetă la nesfîrşit, cu încîntare. o întreb: "cine e dumneavoastră, agata?" şi ea răspunde fără ezitare: "dedi!"

ţapul, ţepii, peştele şi peştera

din categoria "omizile urcă pe cărămizi": "ţapul înţeapă" şi "peştele se ascunde în peşteră" (peştera e reprezentată de adidaşii lui tati în care agata îndeasă nişte peştişori de plastic).

monezita

agata se joacă cu monezile pe canapea. la un moment dat îşi pierde echilibrul şi aterizează cu faţa pe monezi: "a căzut agata pe monezi! s-a monezit agata!"

bucuria bunicilor de la dudeşti!

agata nu se vrea înscrisă în categoriile noastre:
"ce eşti tu, agata, fetiţă sau băiat?"
"iepuraş!"

"ce limbă vorbeşti tu, romînă sau engleză?"
(agata se gîndeşte puţin, apoi categorică): "în bulgăreşte!"

oh my god!

agata încearcă să ajungă la o lămpiţă de veghe şi să bage abţibilduri înăuntru deşi noi i-am interzis. tati ridică un picior ca barieră. agata se lasă în jos să treacă pe dedesubt, nu reuşeşte, incearcă să sară peste, "bariera" se ridică. în cele din urmă oftează cu năduf: "oh my god! să dea tati piciorul la o parte!"

agata cîntă prin casă: "old macdonald had a cal, i-a i-a o, old macdonald had a măgăruş, i-a i-a o"

cînd o dezbracă pentru băiţa de seară tati îi spune agatei: "jos chiloţii ca vin hoţii" aseară citeam o poveste "de sezon" cu un iepuraş care fură ouăle dintr-un cuibar să le vopsească. eu accentuez morala: "a furat ouăle, mami, îţi dai seama? cum crezi că s-au simţit bietele găini? s-au supărat şi au strigat "hoţuleeeee!" agata, prompt: "fără chiloţi!"

agata e fascinată de transformări (omida în fluture, broscoiul în prinţ). e foarte interesată de coconul de mătase, în care se ascunde omida. aseară îi masam tălpiţele să o calmez pentru somn şi o alintam: "are agata tălpiţe de mătase!" şi agata: "ca două cocoane!"

punguţa cu carduri

alte inovaţii la punguţa cu doi bani: punguţa cu monezi, punguţa cu carduri.

"stai să te curăţ"
"de omizi!"

la fermă

azi am fost cu agata la riverdale farm, unde a fost entuziasmată de măgar (care a şi zbierat o dată spre încîntarea ei, apoi s-a încăpăţînat şi a tăcut). nu a vrut însă să intre în nici un grajd, cred că o deranja combinaţia de semiîntuneric şi miros de animale. s-a uitat însă pe ferestre la vaci, capre şi oi, foarte circumspectă. ca să o încurajez am intrat la un moment dat în grajd şi îi făceam cu mîna, în timp ce ea se uita înauntru din braţe de la tati.
acasă povesteşte cu tati despre experienţa de azi.
tati: "ce-a văzut agata la fermă?"
agata: "un măgaaaaar încăpăţînat!"
"şi în afară de măgar, ce-a mai văzut?"
"un grajd!"
"şi ce-a văzut agata în grajd?"
"pe mami!"


pluralul la balama: balameli

agata testează gramatica: "să scoatem-o pe vacă din ţarc!"

"agata, mai mergem la fermă?"
"mai mergem... la un moment dat!"

creier de greier

la grădiniţă, încerc să o conving să renunţe la o oaie înainte să plecăm: "mami, nu-i a noastră oaia, trebuie să o lăsăm la gradiniţă!" agata: "să o lăsăm în mînă!"

agata mănîncă "porumb de porumbel," "omizile umblă pe cărămizi," iar caracatiţa cică are "creier de greier."

peşti...

agata îmi cere să clichez pe un peşte roşu, pe un site pentru copii: "să apăsăm pe peştele cu părul roşu!"

la masă, agata contemplă un căţel de usturoi: "e ca un delfin usturoiul!"

seara, înainte de culcare, agata îmi cere să-i spun poveste cu peşte. mă conformez şi brodez: "era odată ca niciodată un peştisor maroniu care trăia în adîncurile oceanului, printre alge, corali, rechini, balene, căluţi de mare, meduze şi caracatiţe. îi plăcea să înoate de colo colo şi să se zbenguiască prin apă toată ziulica. într-o zi însă a observat că dacă se uita în sus vedea ceva galben şi strălucitor, ca un glob auriu. a început să întrebe în stînga şi-n dreapta, pe mămica-peşte, pe tăticul-peşte, pe buni-peşte, pe dedi-peşte, pe meduze si pe rechini, pe căluţi de mare şi pe ţipari, ce putea fi globul acela galben sus de tot. toţi se mirau de întrebare şi spuneau: "nu ştim, nu ştim ce poate fi globul acela galben..." agata, care mă asculta cu sufletul la gură, dezleagă misterul: "era becul!"

ouă...

agata refuză ouăle de găină şi supa de găină, le acceptă numai dacă îi spun solemn că sînt de... cocoş.
"agata, mănîncă fata ou?" "de găină!" "da, de găină!""nu, mănîncă agata ou de cocoş!" "bine, mami, uite ou de cocoş..."
la fel şi cu carnea de pui de... cocoş. cred ca de la punguţa cu doi bani i se trage...

"ce-i asta, agata?"
"o maimuţă"
"da, un pui de maimuţă, un bebe de maimuţă"
"tocmai a ieşit din ou!"

mistreaţa

o laud: "ce fată isteaţă are mama!" agata protestează: "nu-i fată isteaţă, e fată mistreaţă! şi mama e mistreaţă!"

"agata, hai la mama să te drăgălească!"
"şi să te frumuşească!"

agata învaţă engleză. ne întreabă toată ziua: "cum se cheamă ... în engleză?" apoi repetă răspunsul şi se hlizeşte. azi îl întreabă pe tati: "cum se cheamă gogoaşă în engleză?" "donut" agata, în extaz: "donald, donald!"

cît un soare!

să mă conformez dorinţei publicului atunci...

agata ne zăpăceşte cu vorbitul alandala, toată ziua stăm cu gura căscată de ce mai inventează. în seara asta înainte de culcare intrase într-o vrie, alerga dintr-un colţ al camerei în altul şi înapoi, strigînd, în timp ce eu şi tati căscam gura: "atîrnă iepuraşul bunny de tavan! o bunny! o bunny! şi soarele îi spune lui agata: măsoară-te, agatoooooo! la doctor măsoară-te!"

agata ştie că frăţiorul sau surioara e la mami în burtică unde creşte. la întrebarea "unde e surioara ta, agata?" ea răspunde însă ba "în burtică la mami", ba "în burtică la agata..."

la întrebarea clasică "cît e de mare agata" răspunsul cu mînuţele în sus a fost depăşit... acum îi răspunde calm lui buni pe internet: "cît un soare!"

cînd identifică greşit un animal mai imprecis şi e corectată găseşte o soluţie de compromis de genul: "iepuraş în formă de şoarece! păpuşă în formă de miel!"

despre mami

agata mă mîngîie drăgăstos şi mă gratulează: "mami! e ca o vacă mami!"

alt diminutiv: clănţică

ai crescut mică

la parcare, agata identifică iniţiala cu entuziasm: "parcare cu p de la pisică!"

îmi miroase ceva. o întreb: "ai făcut caca, agata?" agata, cică: "n-a făcut agata caca azi. ce ne facem?"

la masă, încerc să-i fac conversaţie ca să nu se plictisească. "ce culoare au ochii lui agata?" "negri!" "bravo! si buzele?" "roşii!" "bravo! şi dinţii, ce culoare au?" agata stă pe gînduri: "roşii?" " nu, mami, cum roşii? uite, ce culoare au dinţii lui mama?" şi îmi afişez dinţii. agata, victorioasă: "galbeni!"

"agata, ai crescut mare!" "n-ai crescut mare, ai crescut mică!"

ţepii

agata se trezeşte din somnul de prînz şi o aud în monitor: "înţeapă fluturaşul! înţeapă! înţeapă şi motanul!" ma duc repede la ea şi îi spun: "cum sa înţepe, mamă, că n-au ţepi!" se gîndeşte puţin şi se repede la o răţuşcă de cauciuc: "nu-nţeapă răţuşca! n-are ţepi! şi i-a dat jos!"

atunci

ne pregătim să mergem în vizită la o mică prietenă japoneză, sachi. din toată oferta de botoşei disponibilă, agata nu vrea să încalţe nici o pereche. o întreb: "cum vrei sa mergem la sachi dacă nu ne încălţăm?" agata negociază: "atunci nu mergem la sachi!"
rezultatul a fost că ne-am dus în şosete...

eu, într-o efuziune drăgăstoasă: "agata, ştii că tu eşti fata lui mami iubită taaaaare, deşteaptă, frumoasă, minunată?"
agata, sceptică: "nu e agata nici frumoasă, nici deşteaptă, nici drăguţă, nici maimuţă!"

agata, noaptea, vorbeşte în somn: "te pomeneşti că-i pisoi agata!"

în formă de cal!

agata a învăţat culorile şi e pasionată de identificarea lor. zilele trecute ţinea un cal maro în mînă şi îl descria: "maroniu în formă de cal!"

agata, printre rafturile de la indigo, dă la o parte cărţile care nu-i plac: "nu-s interesante!"

agatei îi place punguţa cu doi bani. în seara asta era în dispoziţie inovatoare: "cucurigu, boieri mari, daţi punguţa cu trei şoricei!"

te pomeneşti!

agata răsfoieşte o carte şi dă peste un animăluţ mai neobişnuit: "te pomeneşti că-i o veveriţă!"

se joacă cu un fluier de jucărie din care s-a rupt o bucată: "un fluier ciudat! un fluier ciudat!"

agata a învăţat. cînd aude "noroc", spune imediat "mulţumesc", cînd aude "multumesc", spune repede "noroc"

pîs pîs

după cîteva zile de stat in casă din cauză de mucişori, mergem la cumpăraturi cu agata, care e complet absorbită de peisaj. la întoarcere, în maşină, comentez: "ai văzut, tati, ce-a amuţit agata la magazin?" "da, nici pîs n-a zis!" agata, care ascultă atentă, începe şi o ţine aşa pînă acasă: "pîs, pîs, a zis agata pîs!"

nimic

De dimineaţă ma buimaceşte cu o întrebare repetată de zeci de ori: "cum arată nimic?"

Ne aşezăm să desenăm. "ce vrei sa desenăm?" agata: "desenează nimic!"

citim iaraşi cărticica cu raţuşca care-a ieşit din oul încălzit de raţă. agata explică: "şi mama a încălzit-o pe agata la microunde!"

călare pe cal, vreo ora, perorează: "diii, căluţule! merge căluţul ca un porcuşor printre penelope! se leagănă agata ca un poet! e poet agata! scrie poezii! scrie poezioare! diii căluţule! se duc pompierii la vacanţa! etc etc"

microunde

completare: "oul din care-am ieşit/ mama-raţă l-a-ncălzit... la microunde!"

eu: "uite, castronelul e gol, agata a mîncat toate pastele!"
agata, mestecînd: "mai e o pastă în guriţă!"

bunicooo!

agata, la masă: "zboară soarele pe cer ca un bob de mazăre!"

cristi catre agata: "nebunicoooooo!"
agata: "bunicoooo!"

sau o surioara???

eu: "bravo, a invatat agata toata carticica pe dinafara!"
agata: "si pe dinauntru!"

agata spune ceva neinteligibil.
"mai spune o data, mama nu intelege!"
"nici agata! nici becul nu intelege!"

eu: "agata, ai vrea sa ai un fratior?"
agata sta pe ginduri: "sau o surioara???"

agata gaseste o seringa si sare sa dea medicamente la jucariile ei: "sa dea agata motrin la pompier sa nu faca febra! sa dea agata motrin la cutu sa nu faca febra! la coada lui cutu sa nu faca febra!"

agata invata culorile. cristi o intreaba la un moment dat: "ce culoare are coada sconsului?" agata, hotarita: "lunga!"
"ei, lunga! asta nu-i culoare! spune culoarea!" agata: "scurta!"

agata inoveaza: "o furnica duce-n spate/ o graunta grauncioara" si "poate demult s-a stins din drum in departari albastre/ si raza ei acu-acu luci vederii noastre"

agata ta!

cam de vreo doua săptămîni agata a început să folosească persoana 1 corect. o întreb: "ţi-e cald?" şi îmi răspunde imediat, întrebător, aşteptînd confirmare că vorbeşte corect: "mie?"
"unde-aţi fost?" "am fost la the bay!"
"ce faci acolo?" "am băut laptele!"
Toate m-urile sînt spuse accentuat şi lung.
Azi dimineata o iau in braţe si îi spun: "a facut nani agata mea!" si agata îmi răspunde, cu ochii cîrpiţi de somn: "agata ta!"

*
agata călare pe căluţul ei: "diiiiiii, calu, mergem la vacanţică să găsim prin iarba plaja!"

*
dintre cei trei eroi prieteni din cartea cu apolodor, agata îl simpatizează cel mai tare pe amedeu - pentru că e "din cind in cind poet" adică "scrie poezii" cum explică agata imediat ce îl vede, cu gura pînă la urechi. acum cîteva zile era în dispoziţie melancolică, alerga prin casă şi perora: "nu mai sint poeţi! nu mai scriu poezii poeţii! nici poveşti nu mai scriu!"

*
seria diminutivelor continuă: "noptişoară", "lemnuţ", "libelulică"

cîte un nimic!

agata se joacă cu un ied de ren din pluş şi îl alintă: "pui de ied!"

"ce desenezi, agata?"
"cîte un nimic!"

agata "se ciocneşte" cap în cap cu un urs polar din pluş: "o ciocneşte ursul polar pe agata! o ciocneşte ursul polar pe agata!" eu (nu înţeleg): "ce face, mami, ursul, o pupă pe agata?" agata repetă: "o ciocneşte ursul polar pe agata.... e ciocănitoare!"

la magazin
"uite, agata, luăm şi ceapă ca să gătească mama mîncare la fetiţă"
agatei i se pare că e ceva în neregulă: "să gătească?... sa pregătească!"

agata cu cartea "the hippos go beserk" în mînă: "vorbeşte ipopotamu la telefon... să caute un cal maro!" (asta e variantă adaptată la "alo, alo, aţi văzut un cal maro?")

golanii

tati vorbeşte la telefon cu un prieten care şi-a pierdut jobul şi tocmai şi-a gasit altul: "ei, acum s-a dus vacanţa!" agata, în fundal, adaugă: "şi plaja s-a dus!"

de la cîntecelul cu motanul de pe cutiuţa muzicală, agata a învăţat cuvîntul golan. într-o seară era în mare vervă: "agata e golan! mami e golan! tati e golan! toata lumea e golan! toţi sîntem golani! caută agata un golan! golanuleeee, unde eşti?"

porcu dă din aripioare ca un broccoli

agata suge fără succes din canuţa cu pai. eu: "ţi s-a terminat laptele?" agata: "s-a dus laptele in vacanţă, să facă plajă"

alte rime - cocorime: pesti bucuresti, balamaua-carameaua

agata se joacă cu un purceluş din lemn, îl face "să zboare": "zboară porcu pe sus ca un iepuraş, dă din aripioare ca un broccoli!"

sa ne iubim cu dor!

nu reusesc sa o culc pe agata de prinz. de fapt, ea pica de somn, dar nu vrea sa se urce in pat. striga: "s-a saturat agata de pat! sa doarma agata in fotoliu! sa doarma pe covor!"

*
agata, cu un bizon intr-o mina si un ursulet koala in cealalta, declameaza cu patos: "sa ne iubim cu dor!" (de la pe linga plopii fara sot i se trage...)

*
agata in fata prizei: "zimbeste agata la priza!"

*
in graba sa iau ceva din frigider, un castron plin cu afine imi aluneca printre degete si se varsa pe pardoseala. agata se opreste din joaca si priveste atent rostogolirea afinelor, apoi constata: "a darimat mama afinele!"

*
agata se joaca cu avionul: "zboaaara avionul pe sus, prin cer, printre nori, printre stele, printre luna!"

*
la baita, agata isi pune in fiecare piciorus o galetusa mica si spune: "isi pune agata botoseii ca sa mearga la gradinita!"

*
seara, inainte de culcare, recapitulam, in pat, ce-am facut ziua. o intreb pe agata: "unde a fost agata azi?" a.: "la gradinita!" eu: "si ce-a facut agata azi la gradinita?" a.: "a dat papusica si a spus thank you!"

*
in obisnuita vrie de dinainte de culcare, agata alearga prin camera cu ursuletul martinel in brate: "sa ia ursuletul o mizeriuta lunga de pe cal!"

piticu, pisicu şi fisticu

agata îmi spune ceva, dar nu înţeleg ce. o întreb: "poftim?" agata repetă, dar tot nu înţeleg: "mai zi o dată!" agata se uită la mine, mai zice o dată, dar degeaba... "agata, mai spune o dată, mai clar!" de data asta renunţă: "nu-nţelege mama!" şi se întoarce la joaca ei îngîndurată...

*
cristi îi schimbă cu greu, ca de obicei în ultima vreme, scutecul. din cauza poziţiei nu îl prinde cum trebuie şi agata protestează: "a greşit tata!" tati, impaciuitor: "hai să îl potrivim acum mai bine!" agata, smiorcăindu-se sceptica: "cocobine!"

*
agata spune pitic la pitic, pisic şi fistic. cum ştie ca există şi pisică şi pitică, azi, în timp ce se juca cu boabele de fistic, mă anunţă: a căzut pitica (adică fistica)

deja nu mai vrea sa fie bebelus :(

agata aleargă prin casă strigînd: "are coarne agaaaata... e vacă agaaaata!" apoi: "are barbă agaaaata... e bărbat agaaata!" înainte de somnul de prînz îi pun cu chiu cu vai scutecelul; agata se uită la el şi spune cu tristeţe: "e bebeluş agata... are scutecel!"

trei iezi cocoiezi

altă rimă: opa-ţopa-antilopa

*
am aflat de unde e coco-
de la "trei iezi cucuieţi" pe care ea îl recită "trei iezi cocoiezi"

vise şi caise

cristi îşi ia noapte bună: "somn uşor! vise, vise..." (aşteptînd de la agata completarea "plăcute") agata, în schimb, adaugă prompt: "şi caise!"

*
de la o vreme, nu prea ne dăm seama de unde, agata adaugă pentru emfază prefixul coco- la diverse cuvinte:

vrei ou?
coco-ou!

eeeei!
coco-ei!

hai pe scări!
coco-scări!

doamne, ce-ai făcut aici, agata?
coco-doamne!