plin de sori!

agata mănîncă fără entuziasm iaurt cu cereale din castronel. la un moment dat anunţă: "a mîncat agata tot iaurtul!" buni se uită în castron şi îi zice: "unde-ai mîncat tot, ca mai e?" agata arată linguriţa bine linsă: "nu mai e nimica... în linguriţă!"

a. îmi arată pe fotoliul ei, îndărătul lui winnie, ceva ce seamănă a soare şi îmi spune: "soare!" eu o laud (nici nu m-aş fi gîndit că e soare cercul acela galben), dar observ că mai e unul la fel, alături: "păi ăsta ce-i, mamă, alt soare?" agata: "plin de sori! plin de sori!"

tot cu soarele, pe autostradă: îi arăt agatei din maşină soarele semiacoperit cu nori, la asfintit, întîmplător chiar în direcţia de mers a maşinii. agata: "după soare, mergem după soare!"

la băiţă: a. îşi scoate un degeţel prin litera O de jucărie, se uită la el şi concluzionează: "a plecat la plimbare degeţelul!"

tot la băiţă, stropeşte cu apă răţuşca de cauciuc în care face ea baie: "aleargă apa pe răţuşcă!"

în pat, înainte de culcare, ne rostogolim; la un moment dat, mă las pe spate, iar agata strigă imediat: "s-a dărîmat mama!"

agata adoarme greu în seara asta. în cele din urmă moţăie cu ochii închişi. cînd să răsuflu şi eu uşurată că a adormit, deschide ochii şi spune tare: "în pădurea cu alune!" apoi adoarme la loc. abia apuc să mă liniştesc din nou, că se trezeşte iar să adauge: "veveriţa mănîncă alune!" după care închide ochii repede la loc. peste cîteva clipe, deschide ochii din nou: "şi nuci!"
de data asta, adoarme însă de-a binelea...